Citește fact-checking-ul integral aici.
Citește articolul complet aici.
Deepfake-urile politice, un fenomen îngrijorător
Încă nu putem înțelege cu adevărat cât de mare va fi impactul tehnologiei deepfake asupra proceselor electorale din 2024. Însă, o serie de exemple recente arată modul în care ar putea fi utilizate. Deepfake-urile politice pot lua diferite forme. Utilizarea cea mai evidentă a deepfake-urilor este să răspândească minciuni despre candidații politici. Un material audio fals generat de IA, lansat cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Slovacia din septembrie 2023, a încercat să-l înfățișeze pe liderul unui partid discutând cu un jurnalist cum să fraudeze votul.
Un alt exemplu de folosire a tehnologiei deepfake în politică vine din Indonezia, unde la recentele alegeri a fost promovat online un videoclip fals care l-a „readus la viață” pe fostul președinte de secol 20, Suharto, pentru a promova mesajul unui anumit partid.
Deepfake-urile pot fi folosite pentru a imita la un nivel foarte performant vocea și aspectul unor oameni reali și nu necesită prea multe abilități tehnice sau resurse financiare. Tocmai accesibilitatea pe scară largă a acestei tehnologii o face extrem de periculoasă și greu de reglementat. Mai mult, prin potențiala utilizare a deepfake-urile în scopul hărțuirii sexuale, această tehnologie ar putea limita și descuraja participarea femeilor în alegeri și în politică în general.
Citește mai mult:
theconversation.com – Deepfakes are still new, but 2024 could be the year they have an impact on elections
Să nu facem aceleași greșeli cu Inteligența Artificială pe care le-am făcut cu rețelele sociale
Lipsa aplicării unor reglementări clare rețelelor sociale oferă o experiență importantă cu privire la viitorul companiilor și tehnologiilor de Inteligență Artificială. Precum rețelele sociale, IA are potențialul de a schimba lumea în multe feluri, unele benefice pentru democrație, altele riscante sau chiar dăunătoare. În cazul în care nu vor fi luate măsuri de reglementare a IA, ne putem aștepta la unele riscuri, printre care:
- Cel mai mare risc pentru utilizatori vine din publicitatea în cadrul chatbot-urilor IA, precum ChatGPT, deoarece va fi mult mai greu de determinat dacă un chatbot menționează un produs pentru că este un răspuns valid la întrebarea dvs. sau pentru că dezvoltatorul a primit un comision pentru a promova respectivul produs.
- Datele ne arată că chatboții pot fi folosiți pentru a extrage datele personale fără acordul utilizatorilor. Având în vedere că aceștia sunt integrați tot mai mult în sistemele de asistență pentru clienți sau în interfețele de căutare, expunerea la acest tip de colectare de date poate deveni inevitabilă pentru utilizatori.
- IA va contribui la viralizarea conținutului pe rețelele sociale și va putea crea site-uri web, conținut, recenzii ale utilizatorilor și aplicații pentru smartphone. Tehnologia va fi capabilă să imite mii sau chiar milioane de conturi pentru a da impresia falsă că o idee, o poziție politică sau utilizarea unui produs este populară.
- Sectorul tehnologic este dominat astăzi de câteva companii, precum Apple, Google sau Meta, iar situația pare să se repete și în cazul IA, cu OpenAI care a lansat ChatGPT și a ajuns la o valoare de piață de 80 de miliarde de dolari în doar un an.
Riscurile pe care IA le prezintă pentru societate sunt similare celor asociate rețelelor sociale: publicitatea targetată, confidențialitatea datelor colectate, viralizarea conținutului sau situația de monopol a companiilor din sectorul IA. Există totuși o mare diferență: încă nu este prea târziu, iar un posibil răspuns constă constă în impunerea unor limite în utilizarea acestor tehnologii.
Citește mai mult:
europarl.europa.eu – Legea UE privind IA: prima reglementare a inteligenței artificiale
#Oamenii și valorile europene se află în centrul dezvoltării IA
„Ne-am asigurat că oamenii și valorile europene se află în centrul dezvoltării IA”. Afirmația aparține eurodeputatului italian Brando Benifei și a fost făcută în timpul unei sesiuni plenare desfășurate la Strasbourg, sesiuni în cadrul căreia a fost adoptată primul pachet legislativ din lume privind Inteligența Artificială.